Vecina
Foaie verde și-o sulfină
Am o tânără vecină
Subțirică, înăltuță,
Mlădioasă și drăguță.
Dar ca s-o invit în casă
Codul etic nu mă lasă
Și la bloc, precum se știe,
E și-o deontologie...
Și privesc cu încântare
Ca albinele la floare,
Dar deși poftesc la miere
Îmi refuz acea plăcere.
Văd că este singurică
Și nu pare că-i e frică,
Însă eu cu mult temei
Mă gândesc la anii mei.
De aceea n-am curaj
Să cobor doar un etaj
Și regret, că-n deplasare
Etica n-are valoare.
poezie de Octavian Cocoș (25 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vecini
- poezii despre etică
- poezii despre apicultură
- poezii despre verde
- poezii despre valoare
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre plăcere
- poezii despre miere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.