Autumnală
Toamna-a coborât în suflet flămândă,
Ca un licăr de cer sângeriu, nestemată,
Cu jarul pe glezne rubiniu-și colindă,
Aducând aminitirile moi, de-altădată.
Mireasa ruginei, cu coapsele-n iarbă,
Mătănii desculțe își sfâșie-n ploaie,
Tăcerea-n alb-negru cutreieră oarbă,
Din stihuri prelinge arsura pe foaie.
Și-și pierde amurgul din ochii icoanei,
Cu îngeri ce-aduc în gene licoare,
Suspinele biciuie în inima doamnei
Cu gusturi amare din putredul soare.
Veșmintele reci troienesc la hotare
Și fumegă ziua aștenută-n ștergare!
poezie de Aurel Petre (22 octombrie 2017)
Adăugat de Aurel Petre
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre versuri
- poezii despre suflet
- poezii despre roșu
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre nuntă
- poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.