De vorbă cu Toamna
Bun găsit, iubită toamnă,
Muză tristă, blândă doamnă,
Ai umblat mult, îmi pari obosită,
Mereu ajungi la mine ruginită.
Nu-ți fie rușine așează-te la masă,
Lasă-ți frunzele, simte-te ca acasă,
La mine e puțin dezordonat,
E la fel ca în Noiembrie, când ai plecat.
Tare dor mi-a fost de tine,
Ești tot tu, adică plină de mine,
Ce îți mai fac frunzele, ploaia și văntul?
Vorbește încet, să nu ne audă trecutul.
Lasă-ți frigul rogute-n cuier,
Pornește vântul să ne cânte din fluier,
Îți fac și o cafea, fără zahăr, fără lapte,
O savurăm la fel, ce gusturi asortate!
Vorbește-mi, ce ai mai făcut?
Săraca cerneală, cât a mai tăcut...
Se uita după tine seara la geam,
Dar era doar Martie și eu te așteptam...
Dă-mi voie să-ți țin norii grei,
Cred că ai obosit plimbându-te cu ei,
Ochii-s tot de gheață, neschimbați,
Ca și ai mei de altfel, zici că suntem frați.
Mi-ai făcut urme de ceață prin casă,
Fără griji, dispar când soarele o să iasă,
Acum, mă bucur doar că te privesc,
Am atât de multe să îți povestesc...
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (25 august 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre zahăr
- poezii despre vânt
- poezii despre vorbire
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre seară
- poezii despre rușine
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.