E primăvară iar

În dumbrava însorită
Cântă păsările-n cor
Creanga e înmugurită
În văzduh nu-i niciun nor.

Un pârâu cu apă lină
Curge molcom într-o parte
Şi-a lui undă cristalină
Spune mii şi mii de şoapte.

Vântul mai c-ar vrea să bată,
Mai c-ar vrea să stea în loc
Undeva cuminte aşteaptă,
Nu e hotărât deloc.

Precaute, dar grăbite,
Ies jivine după hrană
Slăbănoage şi lihnite
După ce-au postit o iarnă.

Un flăcău întins pe spate
Lâng-o salcie plecată
Se întreabă şi socoate
Cine învârte-a vremii roată.

Croncăne în zbor o cioară
Parc-ar vrea la toţi să spună
Că frumoasa primăvară
S-a făcut pe-aici stăpână.

poezie de Octavian Cocoş (27 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Votează! | Copiază!