Dragostea e robia grea
toată lumea o știe
și persist să mă îndrăgostesc
fac aceeași greșeală
pentru o clipă de fericire
îmi vând inima și sufletul
mintea se-ncețoșează
sunt un zombi care pășește
orb tras de lanțul sclaviei
mă calc în picioare
mă sprijin de val și călătoresc
pe norii duși de vânt
mă-ngrop în frunze sau în mâl
fac cum îmi comandă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.