Dor de tată
Tare mult m-am bucurat
Când pe lume ai venit
Și de-atunci, necontenit,
Pașii ți i-am îndrumat.
Te-am crescut ca pe o floare,
Te-am vegheat noapte și zi,
Te-am udat, așa cum știi,
C-o iubire foarte mare.
Ți-am dat aripi ca să zbori
Să te-nalți până la cer
Să vezi grijile cum pier
Când treci dincolo de nori.
Acum ai ajuns bărbat
Sper să mergi pe drumul drept,
Eu mereu o să te-aștept
Cu un dor neîmpăcat.
poezie de Octavian Cocoș (2 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre tată
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre dor
- poezii despre creștere
- poezii despre bărbați
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.