Gânduri de toamnă...
Uite, toamna vine iară,
oare câte am petrecut?
De când m-am născut pe lume,
câte toamne au trecut?
Ceru-i clar, spuzit cu stele,
oare ce mai face muma?
Gându-mi aleargă la ea,
când pe câmp s-așterne bruma.
Ce o face ea sub glie?
Sigur e neliniștită,
că ea nu putea să stea,
într-un loc, nicio clipită...
Gânduri, gânduri, trec prin minte,
ca un râu șerpuitor...
Nu trebuie să fiu tristă,
sufletu-i nemuritor...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.