Nihil sine Deo
Cu mâna să te-închini
Cu gura să dezbini
Să faci fapte cu toaca
Dar să nu vezi că-n troaca
În care-i vrei pe toți
Nu poți să bagi, să scoți,
După "bun" placul tău
Ce nu vrea Dumnezeu!
Acatiste de dai
Să crezi în duh și-n rai
Că geaba te închini
La oameni arlechini.
Unde nici slava nu-i
Credința, pusă-n cui,
Cuvânt ți-a ruginit
În gândul rău dospit.
Să te prefaci mieros
De-ai suflet oneros
Ți-e ție de folos
Dar nu ești credincios.
Așa cum vorbe dulci
N-ai cum să-împarți în pungi
Să-ndestulezi de harți
Doar joia după marți.
Când candelă aprinzi
Lumină să perinzi.
Și tihna, pacea ta, Împarte-o și-altcuiva
Fără s-aștepți nimic,
Nu-ți fă sufletul mic.
Degeaba vrei să pari,
Cu muritori vulgari!
Învață să fii Om!
Mai bine unui pom
Divulgă când ți-e greu
Nu unui fariseu.
Că-i plop, că-i nuc sau tei
Tu liniștea să-ți iei
Din rădăcini ca stânci
Statornice și-adânci.
Probabil maica ta
Crescut-a altceva
Și-ți zic să-ți amintești,
Fără să te smintești,
Maternul ei lirism
Sec de fariseism
Curat cum se-nchina,
Icoană- maica ta.
Prea greu s-o moștenești?
Prea trudnic să-mplinești?
Nimicul poleit
Demască-un ipocrit!
Așa că fă, cumva,
De nu te întina!
Ia-ți hrana din scripturi
Căciula să nu-ți furi!
19.08.2020
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre suflet
- poezii despre învățătură
- poezii despre tei
- poezii despre stânci
- poezii despre rai
- poezii despre pace
- poezii despre mâini
- poezii despre moștenire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.