Sonetul beției
Trăiesc precum un spectator la meciuri
scandalizat de-un dans de majorete;
nu vreau să văd pe nimeni azi, mi-e sete
să sorb tăcerile-nvechite-n beciuri.
Singurătatea mi-a săpat în gânduri
traseu de glonț calibru foarte mare;
sunt primul mort ce merge în picioare
purtând pe umăr haine-n loc de scânduri;
azi sunt, de fapt, doar umbra mea, știu bine,
beau doar vapori din zilele de-odată;
deși le sparg, paharele-s tot pline
căci soarta ce mi-a fost încredințată
- în viitor - doar un trecut cu tine
nu are martori, jude, judecată...
poezie de Spiridon Voinescu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.