Un zeu al hotarelor
Un zeu al hotarelor sta intre noi.
Sarutul ramane pe umerii lui si zace uitat, putrezind ca marul pe care candva l-am muscat amandoi.
Ne-aducem aminte c-a fost amarui.
Pe sanii de bruma, pe solduri apoi bogat palpaia cu flacara-i parul, asa cum de-atunci neincetat il vazui.
Acum esti departe, iar visul e scrum.
O unda bogata-n fum si dezastre trecand spala lespedea unde sezum.
Acum inteleg ca pana la moarte de varsta de foc, de inimi, de astre un zeu al hotarelor ne desparte.
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.