Născuţi împreună, zvârliţi separat

Pe drumul ce duce din cer spre păcat
Născuţi împreună, zvârliţi separat,
Mijeşte o clipă de-un pur început,
Din sfânta iubire şi-un vis absolut.

Pe-o mână de fapte, deloc întâmplare,
Născuţi împreună, zvârliţi ancolare,
La porţi de iubire cu vorbe uitate
Renaştem speranţe şi-amintiri invocate.

Din mantii de-atingeri pe-un zvon de sărut,
Născuţi împreună, zvârliţi prin tribut,
Sorbim cu plăcere din lapte şi miere
Şi-nvingem amarul, reprobat de vedere.

Pe cerul speranţei din inimă'n gând,
Născuţi împreună, zvârliţi tremurând,
Ne ţinem suflarea şi ochii-i închidem
S-aprindem scântei, amnare de riduri.

Din mine, din tine, din noi mai apoi,
Născuţi împreună, zvârliţi de nevoi,
Răsfrângem durerea şi-o naştem splendoare
Când inima cere, şi-i mintea ponoare.

Reziduri de doruri, blocaţi în destin,
Născuţi împreună, zvârliţi clandestin,
Tratate pe-o viaţă, cu scriere nouă
Compuşi din acorduri în inimi de rouă.

Născuţi împreună, zvârliţi separat,
Pe-un capăt de timp şi-un liman nesperat,
Din aripi de flutur' şi-un gând feerie
Cu suflet pe suflet îmi bat boazerie.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Votează! | Copiază!