Ziua fără dată
Cum trece ziua fără rost
prin acele de ceas stricate,
iar clipele, venind anost,
vorbesc întruna de păcate.
N-am înțeles deloc ce vor
din sfada lor amețitoare,
trecând nestăvilite-n zbor
ca umbre reci pe trotuare.
Le auzeam, fără să vreau,
șoptind necontenit haine
că n-aș dori deloc să stau
să ne iubim după cortine.
Și mă durea disputa lor,
rupând tăcerea absolută,
din franje false de amor
căzute-n umbra nevăzută.
Dar fără veste se-auzeau
bătăi cifrate dinspre ușă
iar acele de ceas săreau
de pe cadranul fără tușă.
Știam că ai venit din nou
din karma unui vis luată
să mă alinți cu un ecou
în seara zilei fără dată.
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate (2019)
Adăugat de ugalen
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.