Cununi de argint
Merge trenul spre visare cu tine în vis
Cu tine în luntrea papirusului pierdut
Mai la vale toamna își intră în drepturi
Cu soarele mut pune orizontul în pustiu de stele
Risipește păsări și cununi de argint
toate-s o lumină toate-s un cuvânt
Fulgi de nea șoptind fulgi de nea,
zburând numai mâini desprinse fără legăminte
Doar sorbind apusul și tăcând trenul spre visare fără tine
Zboară fără tine
Tu și el, rătăcind în cadențele dimineților senine, fără tine.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.