S.O.S. Învierea!
Durerea inundă pământul
Și cerul, azi, plânge cu noi,
Să strângem în inimi Cuvântul,
Că-i, totuși, un fel de război.
La slujbă nu vor să ne lase
Și legile-nvârt ca un fus,
Pe noi ne vor ține în case
În lanțuri îl pun pe Isus!
Prigoana începe, și-i greu,
Poporu-i în culmea răbdării,
Dar vine, și-acum, Dumnezeu
Cu pilda cea dulce-a iertării.
Privind către zarea senină
Dorința în noi e învinsă,
O patimă-n zi de lumină
Să nu fie-o candelă-aprinsă
În vechi cimitire, când știm
Că n-a fost, să fie vreodată,
De Paște, cumva, să lipsim
În vremea aceasta ciudată.
Și totu-i țesut cu migală,
Iar răul a prins rădăcini,
În lupta, pe drept, inegală
Voi sunteți ai timpului spini.
Atei de-ați fi fost la putere
Găseați, cu un pic de voință,
O cale spre Sfânta-nviere
Să țineți poporu-n credință.
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.