Împărţind aceeaşi vină

Te-aş iubi, dar nu te văd...
Te-ai ascuns după prăpăd,
Sau doar mi se pare mie
Că miroşi a tragedie?!

Haide! Nu fugi de mine,
Sunt şi eu la fel ca tine –
Tot cu tragedia-n braţe,
Amândoi: două paiaţe.

Se amuză neputinţa
Că ne dăm singuri sentinţa
De-a gusta dezamăgirea
Ce a generat-o firea...

Doi berbeci aleşi de soartă
Să se-mpungă deodată,
Consecvent, cu-aceeaşi teamă,
Rezultând aceeaşi dramă.

Rezultând acelaşi freamăt
Şi-mpărţind acelaşi geamăt
Ce se-agaţă de speranţe,
Aşteptând aceleaşi braţe.

Aşteptând ce n-o să vină
Deşi ştim a noastră vină.
Chiar de nu ne-o asumăm,
Doi sperăm şi... tot sperăm...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (1 aprilie 2020)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Votează! | Copiază!