Nimicnicie...
.. ce e de prisos e mai de preț
decât strictul absolut și necesar-
bunăoară Soare-n diimineti
lîngă Lună plină de calcar
ce nu te omoară momentan
te resfiră să rămâi mai dur
și în apa verdelui ocean
și în munții ștăngii împrejur...
și nimic nu se compară cu nimic
când e frig și gol și întuneric
și din tine veșnicia pic cu pic
stoarce și senin și viu și sferic...
poezie de Iurie Osoianu (8 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.