Cuvinte, noapte vastă
Undeva de cealaltă parte a nopții vaste
și-a distanței dintre noi, mă gândesc la tine.
Camera-și întoarce-încet privirea de la lumina lunii pline.
Un sentiment plăcut. Sau ar trebui să uit totul și să spun
că este unul trist? În unul din aceste momente cânt
un cântec imposibil despre dorință, pe care tu nu-l poți auzi.
La, la-la. Vezi?
Închid ochii și-mi imaginez dealurile-încărcate de-aduceri aminte
pe care trebuie să le trec pentru-a ajunge la tine.
Pentru că te iubesc.
Iar asta este chiar așa sau așa este în cuvinte.
poezie de Carol Ann Duffy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.