Simt
Simt, că sunt un fir de iarbă ce crește spre infinit
Sunt un diamant neșlefuit.
Un vis împlinit mi- l doresc la nesfârșit
Să iubesc.. Să fiu iubit
Am prieteni sub soare
Sunt o floare, sunt un crin, sunt un fir de trandafir
Ce candoare, ce încântare, să fiu eu, cum voi in stare
Nu voi chin, nu voi să mai transpir cu ochii atunci când sunt dat pe tâmplă cu mir
Roua dimineților de primăvară, o cunosc pe dinafară
Soarele mă hrănește, cu raze fine
Explodez parcă îmi vine
Dar nu pot,, prea mulți mă înconjoară
Rău îmi pare că nu înțeleg
Nu pot să dezleg al meu blestem
Mă leg de voi toți, un fir de iarbă bleg
Să simt iubire. Visez, lăsați - mă întreg.
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre Soare
- poezii despre trandafiri
- poezii despre rouă
- poezii despre primăvară
- poezii despre prietenie
- poezii despre ochi
- poezii despre inocență
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.