Sonet
Am născocit idei din cenușă,
din sânge de căpușă,
coagulat în sacrele artere,
din fresce înnodate în capele.
Am inițiat croaziere
cu Magellan și da Gama,
peste porturile din Palma,
atrocități în irisul Senei.
Am orchestrat solemn inscripții
cu ochii gravați în pietre,
onyx sculptat în concepte,
rubin al toamnei premoniții.
Am lăsat timpul să mănânce
împreună cu moliile, din fotoliu
așteptând să curgă în purgatoriu
un ochi șubred și dulce.
În deznodământ se nasc ghioceii
din care bunica țese îmbrăcăminte
cu zâmbete criptate în dendrite
și cine știe cifrul cheii?
sonet de Antonio Mihai Vanț
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre arte plastice
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vestimentație
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre sculptură
- poezii despre porturi
- poezii despre naștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.