Truda zborului
acest puls...
epuizat...
de canar
în voliera pieptului...
în trilurile lui
de spaimă...
ciocul lui,
moale,
în mei...
aripile-i îndurerate...
crescute din strămoși-i,
vulturii
și șoimii
păsării blânde...
cu ciocurile lor de pumnal...
așteaptă lumina,
din nervii
de aur
ai marii colivii,
în care toate așteptările
se înaripează cu muncă...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Sorin Oancea. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.