Cântecul meu
Ești uimitoare și frumoasă,
Nu ești nici floare, nici copac,
Ci mult mai mult decât atât,
Nu-i de mirare că te plac.
Ești iubitoare, grijulie,
Din toată inima vibrezi
De fericire tu mă umpli
Și ziua tu mi-o luminezi.
Ochii îți sunt uluitori
Nu pot privi în altă parte
Sunt minunați și strălucesc
De dimineață până-n noapte.
La tine-n brațe aș sta mereu
Fiindcă mă simt ca într-un pântec
Bătaia inimii ce-ascult
Este frumoasă ca un cântec.
poezie de Eric Pribyl, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.