Vei lăsa în urma ta
Dimineață am văzut surâsul tău,
Uitându-te la paharul de vin
Și-n sufletul meu tu ai să fii mereu,
Ca o floare ce se deschide ca un crin.
Murmurul de iubire e ca un cântec,
Ce merge cu tine mereu la drum
Și ochii tăi ard ca un jăratec,
Trecutul dureros să-l transforme scrum.
Simt acum cum marea cântă,
Dar acum e singură și goală
Și știu că toate mă încântă,
Pierdută-n visul meu de seară.
Uneori iubirea poate fi de aur,
Dar lumina zilei te pune pe gânduri
Și dragostea noastră urcă ca un laur,
Nu vreau să piară printre rânduri.
poezie de Eugenia Calancea (22 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.