Sunt și voi fi...
Am fost zămislită... dintr-o mână de clipe,
Să pot semna condica Lui Dumnezeu,
Până mă voi transforma într-un pumn de țărână, în materie pură,
Spre a germina sămânța unui nou început...
Și mă voi hrăni cu abundența scurgerii timpului,
Până dincolo de așteptările firii,
Atârnând la mâini și picioare amulete cu aripi de înger...
Și voi alunga temerile scrijelite pe scoarța prezentului,
Cu rădăcinile minții, țintind spre orizontul intangibil al cunoașterii.
Numai atunci ochiul ființei îmi va forma curcubeie în culori calde,
Punți de iubire adevărată, spre noi dimensiuni, până la nucleu!
Sunt energie divină, cu dispersie în univers!
poezie de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Lăcrămioara Vasuian Apostu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.