Cernesc...
Azi mi-am măsurat iubirea ca-n legenda ciocârliei
Și m-am înălțat deasupra întinzând mâna spre soare
Dar am coborât cu gândul și-n adâncurile gliei
Unde-mi doarme rădăcina la-ntuneric... și mă doare
Ca și trilul ciocârliei mă înalț și cobor iute
Și îmi prind în piept mac roșu sângerând amar prin lanuri
Căci nu pot s-ating cu mâna astrul vieții... e fierbinte
Și cu dor și rugăciune eu cernesc în negre voaluri...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.