Mi-e dor de copiii mei...
Nu vă speriați copiii mei,
Când va tuna și fulgera afară,
E dorul meu ce vine la voi
Și care pe voi vă cheamă.
Mi-e dor de voi copiii mei,
Comoara mea cea sfântă...
Să vă strâng la al meu piept,
Cu-o dragoste adâncă...
Chiar dacă astăzi părul meu
Pe la tâmple mi-a albit,
Voi sunteți tot copiii mei,
Pe care eu mult i-am iubit.
Și chiar oriunde vă aflați,
De mama să nu uitați,
Că eu mă rog în fiecare noapte,
Ca domnul să vă de-a sănătate.
poezie de Eugenia Calancea (17 august 2017)
Adăugat de Eugenia Calancea
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.