Mi-i dor de liniște-n visurile mele
Aș vrea când mă trezesc să fie ca în vis,
Să-mi pot continua gândul fugar,
Să fim din nou cu sufletul larg deschis
Și dragostea noastră să bâzâie-n noapte ca un bondar.
Aș vrea să mă cauți și frumos să-mi scrii,
Cuvinte tandre, pe care le voi citi-n tăcerea nopții,
Să mă gândesc la timpul frumos atunci când tu o să vii,
Nu vreau să fie un vis de-al meu lăsat mereu în mâna sorții.
Aș vrea ca viața să nu-mi mai joace feste,
Să nu fie un joc urât care a-nceput iară,
Am și eu un suflet și visări celeste,
Uneori gândesc ca un copil ce fuge iar afară.
Precum zilele mai seamănă-ntre ele
Și cum nepăsarea este-n lumea toată,
Uneori mi-i dor de liniște-n visurile mele
Și dragostea naivă trece ca o fată.
poezie de Eugenia Calancea (30 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.