Memorie
cândva era pace
pe miriște și în inimă
diminețile încă
aveau înțeles
mă culcam în iarba
cu miros de nemurire
și lut
priveam cerul
încremenit
în splendoare
acum aici
am totul
îmi spuneam
niciodată aerul
nu va mai
atât de ușor
niciodată gândul
la fel de candid
niciodată orele
atât de depline
bucură-te
copile
până când
tristețea
nu va încolți
triumfătoare și slută
printre firele
de albăstrele și caprifoi.
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Maria Daniela Goea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre pace
- poezii despre ore
- poezii despre lut
- poezii despre inocență
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre dimineață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.