Asumare
Ce apără zidurile acelea
pentru care nu găsim suficient
gunoi?
Ideilor le place acum să se
transforme în ambalaje pentru
somnifere sau în cărți cu pagini albe,
speculând foamea maselor
muncitorești cam dense
pentru Floriile ce,
deloc plutitoare, pot fi
inventate în fiecare zi.
Iar civilizația e văzută deja ca
un zvon destul de obez, căruia
nu-i mai este frică de războaiele
cu o mie de rotițe și împunsături,
care nici în cărțile pentru dezaxați
nu mai sunt primite cu hainele
pe ele.
Dar acele ziduri de cât gunoi au
nevoie pentru a ne striga pe
nume, fără sintaxe,
cârpele de sub visele prea clare?
Și cam ce culoare au zidurile dintre
întrebările nerostite azi-noapte?
poezie de Alexandru-Valentin Petrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.