Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,
De cea a lui HURMUZACHI ori de ce VORONEŢEANĂ.

Toate sunt rotacizante, cu grai maramureşean
Cam greu de-nţeles; de-aceea un brav om sud-dunărean,
Zis şi DIACONUL CORESI, nouă cărţi ne-a tipărit -
Liturghiere şi cazanii cu-n grai limpede gândit.

Tot pe-atunci, de mare cinste, altă carte-a fost să fie:
Un Vechi Testament ce-i zice "PALIA DE LA ORĂŞTIE".,
Nu era tot Testamentul, netraduse părţi rămân,
Dar spre prima oară-acolo-apare numele "român"...

Biblia cu psalmi măreţi l-a atras cu har sfinţit
Pe călugărul Barilă ce-a ajuns mitropolit.
E primul poet al nostru, mare maestru-n condei.
Ca mitropolit îşi luase numele de DOSOFTEI.

El a scris "PSALTIREA-N VERSURI", cum dorise şi VARLAAM,
Iar un vodă-i luase pilda: CANTACUZINO ŞERBAN,
Care-a editat Scriptura cu o limbă ca-n poveşti,
Monument al limbii noastre, "BIBLIA DE LA BUCUREŞTI".

Stilul ei toţi cronicarii, cu parfum de limbă veche,
L-au luat şi-au scos istorii: NĂSTUREL, COSTIN, URECHE.
Meşteri mari au fost NECULCE, MILESCU şi IVIREANUL.
Ale lor letopiseţe le-am citit cu tot aleanul.

Pe NEAGOE şi POPESCU, cronicari munteni, i-admir,
Dar, din toţi, un mare geniu e DIMITRIE CANTEMIR,
Folclorist, savant, istoric, filosof şi academic,
Nemţii, ruşii, chiar şi turcii, îl văd combatant polemic,

Căci ce scrie domnitorul, inspirase pe VOLTAIRE,
Pe HUGO ca şi pe BYRON, pentru ei izvor prosper.
Opera lăsată-n urmă este-o bogăţie rară:
"DIVANUL" - este-o lucrare de gândire exemplară.

La fel este şi romanul alegoric şi-ieroglific,
Precum şi cel în latină cu Imperiul cel terific,
Ori "DESCRIPTIO MOLDAVIE" şi "HRISOVUL MOLDO-VLAHIC",
Ca şi alte cărţi de seamă din tot spaţiul padişahic.

IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU, harnic bard în plăsmuire,
Lăsă pentru toţi urmaşii "sfânta Patriei cinstire",
După cum BUDAI-DELEANU, fiul ŞCOLII ARDELENE,
Ne-a lăsat "ŢIGANIADA", spre a ne feri de lene...

Astăzi DINICU GOLESCU ni-i model de cum se scrie
"ÎNSEMNĂRI" din mari voiaje, ca-n a lui "Călătorie...".
ANTON PANN, "finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb" -
Ne-a compus şi imnul nostru, lăudând al Ţării Herb.

Apărură, după-aceea, mari şi harnici creatori:
NEGRUZZI şi HELIADE, ideali cugetători,
FILIMON, ALEXANDRESCU, RUSSO, PETRE ISPIRESCU,
Precum şi GÂRLEANU, GHICA, ZAMFIRESCU, ODOBESCU...

Bravul ANDREI MUREŞANU, "sol al Deşteptării noastre",
Este-un paşoptist de frunte, prin îndemnuri vii, măiastre.
GEORGE BARIŢ i-a fost prieten cu CIPARIU TIMOTEI
Ce-a fondat ACADEMIA, vestiţi patrioţi şi ei.

BARBU DELAVRANCEA-n scenă, pe ŞTEFAN cu drag l-învie,
Iar COŞBUC ne dă "BALADE", "CÂNTECE DE VITEJIE",
Sau pe DANTE ni-l traduce fără niciun echivoc.
SLAVICI e-n triumf cu "MARA" şi cu "MOARA CU NOROC".

Un savant - lingvist, istoric, jurist, enciclopedist,
Ne-a fost BOGDAN PETRICEICU, deci HAŞDEU, cel ve;nic trist
Pentru c-a pierdut pe IULIA, un geniu, copil de aur.
Ei i-a scris "RĂZVAN ŞI VIDRA" şi-alte opere-tezaur.

Cu ALECSANDRI începe măreţia poeziei...
Din Mirceşti lansează scrieri despre vraja României,
Culegând balade, doine, scriind drame, comedii;
El râdea de CHIRIŢOAIA şi-o jeleşte pe DRIDRI...

Pe genialul EMINESCU chiar şi cosmosu-l adoră!
"LUCEAFĂRUL" i se-nclină şi-l transformă-n auroră.
El e-un Simbol Viu al Ţării, de-ntreg neamul adorat,
Căci în lumea poeziei el e marele-mpărat!

Cum ai scris tu, sfânt Luceafăr, nimeni nu te egalează!
Viaţa ta şi ce-ai creat sunt o orbitoare rază...
Peste veacuri vei rămâne un gigant Poet în lume,
Prozator şi filosof, jurnalist cu sfânt renume.

CREANGĂ-i vocea-nţelepciunii absorbită din popor
Care prin "POVEŞTI" se-nalţă-n genial povestitor.
Nică al lui Ştefan a Petrei ne-a lăsat cu bucurie
Cartea cu-"AMINTIRI"-minune despre-a lui copilărie...

ION LUCA CARAGIALE, rege-n teatru, pus pe glume,
Cu "SCRISOAREA lui PIERDUTĂ" a vrăjit întreaga lume,
Iar cu "NOAPTEA FURTUNOASĂ", cu "NUVELE" şi cu "SCHIŢE",
Pe-onorabili şi stimabili i-a luat în vârf de peniţe.

Încruntat, dar cu bun ton, în fotoliu la JUNIMEA,
Stătea TITU MAIORESCU îndrumându-şi tinerimea
Ce-i sta-n jur ca să-l asculte, le da sfaturi cum să scrie,
Ca în cartea lui de "CRITICI"; şi-a fost bună-a lui năşie...

Primul simbolist din ţară, ahtiat după rondeluri,
ALEXANDRU MACEDONSKI, polemist cu vechi răzbeluri,
Este-ndrăgostit de roze, de blazoane, nopţi de mai,
Cântate-n LITERATORUL, unde-s scrise-n splendid grai.

"GRANDIFLORA", "DONNA ALBA", apoi "BRAŢUL ANDROMEDEI",
A scris GIB I. MIHĂESCU, cărţi ce-s pajura monedei,
Căci a câştigat respectul miilor de cititori
Care îl vor pune veşnic printre marii scriitori.

IORGA NICOLAE-i unic, cu-a lui mie de volume;
E-un colos în orice branşă; a descris orice din lume.
E prezent ca prim-ministru, mare academician,
Critic, filosof, istoric, dramaturg, un viu vulcan!

Fu-n conflict cu legionarii ce cu ură l-au răpus
Chiar când scria mari creaţii, fiindcă multe-avea de spus.
Alt prolific, PIŞCULESCU, iubit preot la amvon,
Ne-a tradus BIBLIA toată, semnând GALA GALACTION.

SADOVEANU, creatorul, este-un monument de limbă...
Muzicală, pitorească... Prin istorii el ne plimbă
Cu romane de-aventuri, cu descrieri de natură,
Cu "DUMBRAVA MINUNATĂ" care inima ne fură,

"NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR", "BALTAGUL", "FRAŢII JDERI", "CREANGA DE AUR",
"NADA FLORILOR" ori "ŞOIMII" - şi-alte opere tezaur.
Ca politician, maestrul n-a mai fost atât de mare,
Fiindcă îşi schimba culoarea după care-era mai tare...

Sunt critici ce demonstrează că, după părerea lor,
În mod cert, LIVIU REBREANU-i cel mai mare prozator,
Că-i modern şi că-n subiecte este-un geniu ne-ntrecut
Ca în cărţile "RĂSCOALA", "JAR", "ION" (ce le-a plăcut).

Dar mai sunt "ADAM ŞI EVA", "CATASTROFA", "CRĂIŞORUL",
Ori "CIULEANDRA" şi "PĂDUREA (...), unde-şi pierde frăţiorul.
Însăşi viaţa lui Rebreanu e-un roman întunecat,
Terminată-ntr-un mod tragic, când un tâmp l-a împuşcat.

IONEL TEODOREANU, evocând copilăria,
Apoi şi adolescenţa, îşi lansase trilogia
În "LA MEDELENI" şi-n cartea "ULIŢA COPILĂRIEI" -
Pagini splendide, duioase cu-aroma poeziei.

Ion Nicu Theodorescu, cum şi-a terminat liceul,
Trăia doar din meditaţii, dar cu greu câştiga leul.
Scria însă foarte bine. Ca să scrie liniştit,
S-a retras la mănăstire patru ani, călugărit.

Acolo,-ntr-o noapte rece, chiar în toiul Bobotezii,
Imitând pe Eminescu, şi-a pus nume nou, ARGHEZI,
Şi visa ca să-l întreacă pe Luceafăr şi Baudelaire,
Editându-şi LINIA DREAPTĂ - ziar cu număr efemer.

Pleacă după bani în Franţa, apoi la Geneva,-n grabă,
Unde-ajunge bijutier; dar reala lui podoabă
Este opera-i măiastră, cu geniu de făurari,
Apoi? Arestări şi critici de la stalinişti tâlhari.

Când reabilitări primise, mari onoruri i s-au dat:
"Cel mai mare bard al ţării" ziarele l-au proclamat.
Tot ce-a scris e prin vitrine... Şi "CÂNTARE OMULUI!",
Şi "CUVINTE POTRIVITE" şi- "OCHII MAICII DOMNULUI"...

Între timp, CEZAR PETRESCU scrie "FRAM, URSUL POLAR"
Şi romanu-"ÎNTUNECARE", opere de galantar.
Celălalt PETRESCU, CAMIL, a scris "PATUL LUI PROCUST"
Şi piesa "BĂLCESCU", apoi şi-un roman de-amor august...

Dramaturg dotat de muze cu talent de la debut,
A fost VICTOR EFTIMIU, în Albania născut.
A scris "MEŞTERUL MANOLE" şi "ÎNŞIR-TE MĂRGĂRITE",
Două piese-n stil poetic, minunat meşteşugite.

GARABET IBRĂILEANU, un român-armean comoară,
Critic literar de seamă, a scos DACIA LITERARĂ.
La VIAŢA ROMÂNEASCĂ scrie critici de folos,
(Iar din cartea sa, ADELA, s-a turnat un film frumos...)

MIHAI SORBU se lansează-n tragi-comedii de-amor.
Cu o piesă despre "PATIMI", terminate cu omor.
Tragic moare şi-ODOBESCU. Vina-i dragostea - arzoasa!
Noroc c-apucat să scrie "TEZAURUL DIN PIETROASA"...

După ce-a scris "ACCIDENTUL", un roma bun, diafan,
Moare-ntr-un accident tragic MIHAIL SEBASTIAN.
Înainte mai scrisese piesa "STEAUA FĂRĂ NUME",
Ca şi "JOCUL DE-A VACANŢA" - ce-i aduse bun renume.

Sunt sigur că LUCIAN BLAGA - "Nobel" ar fi meritat
Pentru "POEMELE LUMINII", pentru "DAIMONION" tratat.
Lirica-i expresionistă are sensuri noi, ascunse:
"MAREA TRECERE" e-un vis precum "CURŢI DE DOR" străpunse...

Blaga, filosof, lansează trei noi trilogii centrale:
Cea cu "SPAŢIUL MIORITIC", cu "CENZURI TRANSCENDETALE",
Cu eonul său dogmatic, idei ce le ia şi-n teatru:
În "ZAMOLXE", "ANTON PANN" şi-n "DARIA", actul patru.

GOGA a rămas poetul drag al pătimirii noastre,
Prim-ministru, dramaturg, educat în două castre,
A scris "NE CHEAMĂ PĂMÂNTUL", "CÂNTECE FĂRĂ DE ŢARĂ",
Drama "MEŞTERUL MANOLE" - şi ne-a plâns viaţa amară...

Moldovean cu suflet mare, dar cu chipul pricăjit,
ALEXANDRU N. VLAHUŢĂ veşnic va fi pomenit
Pentru cartea-i fără seamăn "ROMÂNIA PITOREASCĂ",
Unde spaţiul mioritic pare-o Patrie cerească.

Un istoric de religii, scriitor de ficţiune,
Este MIRCEA ELIADE, cu o nouă viziune
Despre dogme şi religii... Pleacă-n India, departe,
Unde-o vede pe MAITREYI despre care scrie-o carte.

E-o iubire interzisă şi-atunci Mircea pleacă-n lume...
Scrie- "ÎNTOARCEREA DIN RAI", "LA ŢIGĂNCI" - cu teme-anume.
E profesor la Chicago unde scrie ca un rob,
Dar "ISTORIA DE RELIGII" este unică pe glob!

Mare critic, LOVINESCU, simplu dascăl de latină,
S-a impus ca mare critic - arta-n faţa lui se-nclină,
Căci a scris şase volume de istorie literară
Care-s viaţa culturală din întreaga noastră ţară...

Proza psihică există. Iar la noi ea s-a ales cu
Cărţile de mulţi citite ale-HORTENSIEI-BENGESCU.
ION MINULESCU, însă, chiar din ziua de lansare,
Are până azi aceeaşi neschimbată căutare:

"DE VORBĂ CU MINE ÎNSUMI", "ROMANŢE PENTRU TÂRZIU",
Vor rămâne "spovedanii" puse pe un soclu viu!
Dacă Minulescu-i vesel, GEORGE BACOVIA-i trist,
Dar este văzut de critici cel mai mare simbolist.

Cartea-i "PLUMB" îl va impune; şi la fel "STANŢE BURGHEZE".
Din înceţoşări şi moină, George vrea să evadeze...
Reuşeşte- AGÂRBICEANU, prozator şi protopop,
Prin "ARHANGHELII", romanul ce ajunse-un film de top.

Sigur, PANAIT ISTRATI, după-atâţi amar de ani,
Încă-şi merită porecla "Maxim Gorki din Balcani".
N-avea decât vreo cinci clase, ani la rândul repetent,
Însă-avea o forţă-n suflet ce-l făcuse eminent.

Vagabond pe continente, ba chiar hoţ de buzunare,
Ca să supravieţuiască, fura, citea cărţi bizare,
Dar sătul de-aşa viaţă, a vrut să se sinucidă.
Era-n Franţa, iar francezii i-au salvat viaţa stupidă...

Marele ROMAIN ROLLAND i-a cerut să-şi scrie viaţa.
Cu talent redase totul şi... norocul i-a-ntors faţa
Când a scris lucrări măreţe: "CODIN", "KIRA KIRALINA".
Astea l-au făcut celebru - răul şi-a plătit pricina.

Ba, mai mult: Rolland l-împinse să devină comunist,
Dar văzând ce-i la Kremlin, s-a-ntors... anti-comunist!
Total diferit în stiluri e poetul ION PILLAT
Cu "ETERNITĂŢI DE-O CLIPĂ" şi "VISĂRI" el s-a lansat.

GEORGE TOPÂRCEANU-, amabil, ne-a servit "MIGDALE-AMARE"...
Prin "SCRISORI FĂRĂ ADRESĂ"-n "PARODII ORIGINALE".
E-un colos în poezie, iar eu sincer îl admir
Cum o-admir pe-a lui iubită, pe OTILIA CAZIMIR.

Iar VASILE VOICULESCU, medic, poet, dramaturg,
Va rămâne prin "SONETE (...)" un sensibil demiurg,
Imitându-l pe SHAKESPEARE cu vreo sută de sonete.
(L-au distrus în închisoare comuniştii, la anchete...)

Un Mecena-i PERPESSICIUS care-şi află vieţii rostul:
Cel mai mare editor al Luceafărului nostru.
El ne-a dat ediţii docte, critice, fără egal,
Citind cinşpe mii de pagini ale geniului-regal!

Versuri are "SCUT ŞI TARGĂ", apoi scrie cinci volume
Denumite "MENŢIUNI" - pagini critice anume -
Care, puse împreună cu lucrări de trudă rară,
Ne va da o mare carte de "ISTORIE LITERARĂ".

ŞT. O. IOSIF şi-al său prieten, ieşeanul DIMITRIE ANGHEL:
Primul i-a luat soţia celuilalt (ea... fals arhanghel!).
Dimitrie-a tras în Iosif - fără ca să ni-l omoare.
Totuşi, de la ei rămas-au mari creaţii literare...

ION BARBU se semnează, dar e Dan Barbilian,
Nu-i doar un poet de seamă, ci şi matematician.
El ne-aduce ermetismul, netrădând pe Poincaré,
Fiindcă-i "JOC SECUND" plecarea "DUPĂ MELCI", în "pas caré"...

CĂLINESCU e oglinda ce absoarbe-n ea, de-a tura,
Pe toţi ce aveau de-a face în scris cu literatura:
I-a cernut prin site dese, prin furcile caudine,
Şi dând zgura la o parte, le-a pus spuma la vitrine.

Aşa s-a ivit celebra "ISTORIE LITERARĂ (...)",
După care "EMINESCU", studiu de valoare rară,
Apoi "BIETUL IOANIDE" şi romanul "SCRINUL NEGRU".
Nu uităm c-a scris şi teatru, că era-un poet integru.

"A VENIT ASEARĂ MAMA"-a scris VASILE MILITARU,
Sfânt poet ucis în lagăr zicând: "Stalin ni-i amarul!"
GEO BOGZA va rămâne cu o "CARTEA OLTULUI"
Iar BENIUC şi-a frânt talentul cu slăvi stalinismului...

Ce păcat că mulţi avură bun talent şi bun carismul,
Care jalnic se pierdură când cântară comunismul!
Am avut şi-astfel de cazuri, ca un gol, ca o blocare,
Deşi unii-ar fi putut scrie mari creaţii de valoare.

Un exemplu elocvent despre oameni cu-acest crez
Este cazul cel mai tipic: DEMOSTENE A. BOTEZ:
După cartea lui de versuri minunate, zisă "MUNŢII",
Scrie ode comuniste ca s-jungă-n fruntea frunţii...

ZAHARIA STANCU, slujnic, se distinge prin "DESCULŢ",
Precum TUDOR MUŞATESCU prin "TITANIC VALS" s-asculţi,
Prin haioase "muşatisme" cu subiecte fel de fel,
Ce voios se iau la-ntreceri cu hazul lui PĂSTOREL.

Steaguri româneşti în Franţa - IONESCO şi CIORAN -
Toarnă visul mioritic în limba lui Pardaillan
Şi-l traduce în română: "RINOCERII", "CÂNTĂREAŢA (...)",
"ISPITA DE-A REZISTA", "VÂRSTE DE-AUR", dimineaţa...

Fratele lui Geo Bogza (RADU TUDORAN şi-a spus) -
El le scrie celor tineri "TOATE PÂNZELE-acum SUS"!
TRISTAN TZARA, dadaistul, comunist şi scriitor,
Jubila că versu-i este-un amalgam năucitor!

LEONID DIMOV, CHIRIŢĂ, cu BACONSKY şi DOINAŞ:
Patru nume virtuoase de-admiraţi poeţi fruntaşi...
PETRU DUMITRIU-n forţă părăsise România.
Era-n preţ, însă exilul i-a redus mult ierarhia.

GELLU NAUM, aromânul, suprarealist de frunte,
Cu ILARIE VORONCA, merg în vers pe-aceeaşi punte.
ŞTEFAN BĂNULESCU însă ia un premiu naţional
Pentru cartea de nuvele "UN REGAT IMAGINAR".

Cu "PRINCEPELE" şi cu "GROAPA", BARBU EUGEN se-impune,
Fiindcă sunt două romane, din ce-a scris, cele mai bune.
Totuşi, cârcotaşii, -n şoapte, ne-au spus că-s un plagiat...
Prin revista SĂPTĂMÂNA ce-o avea, în toţi a dat!

VADIM TUDOR, din slugarnic ceauşist, a-ntors-o tare
Şi cu BARBU, fac partidul numit România Mare.
E-un naţionalist năvalnic prin ce scrie-n ton fierbinte
Şi-nfruntând pe Iliescu, candida ca preşedinte.

NICOLAE LABIŞ este din toţi barzii "Mierea floarei"!
El domneşte-n veci prin inimi scriind "MOARTEA CĂPRIOAREI"
Era un copil-minune, un geniu necontestat.
Sunt ceva dovezi urâte, c-ar fi fost asasinat.

Avem şi poeţi creştini slăvind cerul cu glas tandru:
Primul dintre ei fusese demnul IOAN ALEXANDRU.
Alţii mai sunt TRAIAN DORZ şi COSTACHE IOANID.
Drumul Crucii nu e simplu, dar, prin vers, poţi fi un ghid!

NICHITA HRISTEA STĂNESCU a fost binecuvântare
Pentru limba românească aşteptat de ea cu-ardoare.
El sosi pe-un cal albastru să-i înalţe-un tron măiastru
Ca inovator poetic prin "OUL ŞI SFERA"-n astru...

Corpul drept şi două aripi, precum fluturele-n zbor,
Aşa este trilogia din romanul "ORBITOR"
Ce-i aduse faimă mare pentru CĂRTĂRESCU MIRCEA,
Precum şi "LEVANTUL"-aşteaptă "Nobelul" să vină-aicea!...

ANA BLANDIANA are premii internaţionale
Şi-alte premii pentru versuri, deci şi premii naţionale.
Fondatoare de PEN-Club şi de-o Civică-Alianţă,
Cea mai mare din poete, croind stanţe cu-eleganţă.

Mare-i şi MARIN SORESCU, cel "SINGUR PRINTRE POEŢI",
Cu cartea "LA LILIECI" şi-alte zeci de cărţi, de vreţi.
Piesa "IONA" e-o minune, că-i jucată an de an.
Merita a fi ministru şi mare-academician!

Au mai fost poeţi de seamă TOMA GEORGE MAIORESCU,
NINA CASSIAN şi FELEA, FRUNZĂ şi PARASCHIVESCU,
VERONICA PORUMBACU, BANUŞ şi ŞERBAN CORNELIU -
Faima lor de altă dată, azi e-ntr-un balon cu heliu...

HORIA VINTILĂ scrie în trei limbi - şi ia "Goncourt",
Mare premiu! Şi-l refuză pe motiv necunoscut...
Piesa lui TEODOR MAZILU "PROŞTII SUB UN CLAR DE LUNĂ"
Bagă frica-n comunişti şi-i oprită (doar o lună)!

ION VINEA e abstract, ca ION CARAION
Care-i ne-ntrecut în versuri amalgate-ntr-un bruion.
Dintre disidenţi reţinem pe DUMITRU ŢEPENEAG,
Bătăiosul PAUL GOMA şi DINESCU lângă steag.

Nicidecum pe-această listă PĂUNESCU nu e pus,
Fiindcă-i fostul bard de curte, deci la polul cel opus.
Totuşi, ADRIAN e mare-n multe pagini ce-a lăsat,
De aceea sunt mulţi tineri care-l au ca preferat.

Şi-n Moldova de dincolo sunt destoinici scriitori:
Poetul GRIGORE VIERU, editat de multe ori;
NICOLAE C. DABIJA, prozator de mare clasă,
La fel IONEL CĂPIŢĂ - România-i a lor casă!

Despre critici ce să spunem? Unii-aşa i-au desemnat:
"Criticul nu este altul decât un poet ratat."
Sunt, fireşte, vorbe-n glumă. El e-un analist complex,
Totdeauna imparţial, nelovind mai jos de plex...

Avem critici de onoare, admirabili dirijori,
Sunt vreo şaptezeci la număr - mulţi au fost şi scriitori.
Nu putem cita acuma decât doar câţiva din jur:
NICOLAE MANOLESCU cu-o "ISTORIE (...)" aur pur,

OVIDIU S, CROHMĂLNICEANU, harnicul ION ROTARU,
PETRU POANTĂ, M. N. RUSU şi DIMITRIE PĂCURARU;
PAUL CORNEA, ALEX PIRU, ALEXANDRU CIORĂNESCU,
TUDOR VIANU, ION POP, ca şi MIRCEA IORGULESCU.

EUGEN D. SIMION, preşedinte academic,
POPA MARIAN şi SASU AUREL, un bun polemic,
ALEX ŞTEFĂNESCU, ULICI LAURENŢIU, CIOCÂRLIE,
ZIGU ORNEA, BUŞULENGA... şi mulţi merită să fie...

Dar oprim aici povestea scriitorilor din ţară.
V-aţi putut convinge, credem, că-i o schiţă prea sumară.
Geniul românesc puternic e-un ocean strălucitor:
El va creşte şi mai mare, cu un splendid viitor!

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!