Confuz și buimac
Miami mă strigă: "Bogdane, hai la mare,
că am plaja plină de domnișoare!"
Visez că-s acolo... am deja pielea sărată și udă
Și în fața mea, pe-un pled, o tipă se-ntinde nudă
îmi cere s-o ung cu bronzol pe spate
si-n mine, timid, inima tare-mi bate.
un pas și încă unul. Ajung lângă ea
și calea spre paradis nu mai este grea.
Brusc mă trezesc din somn confuz și buimac
și-un gol imens simt în stomac...
Gata, îmi spune destinul zâmbind cu capriciu,
Ia-ți micul dejun și du-te la serviciu!
poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Bogdan Nicolae Groza. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.