La căldura versului
fluturii au murit zborul lor îmi lipsește
ca frenezia verii simțită-n profunzime
toamna pleacă și ea, iarna se grăbește
să îmbrace-n promoroacă minunile sublime.
grav răsună în ureche vâjâitul vântului
pleznește fără milă arborii golași
sărmanii încă simt căldura lutului
sincere încurajări de porumbei poznași.
lumini angelice codri îmbracă-n ii
fluturi de zăpadă zămislesc fantezia
la șezători se țes povești de armonii
pe Negru pe Alb pur se naște poezia.
nu-mi pasă de frigul strecurat în oase
la căldura versului vin clipe glorioase.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre fluturi
- poezii despre îngeri
- poezii despre încurajare
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre versuri
- poezii despre vară
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.