Frații
Fratele meu are turme,
fratele meu are aur,
fratele meu are neveste
și roabe frumoase,
fratele meu e puternic și rege.
Eu am răbdare,
eu am o sete,
eu am un cântec și o iubită
ea e înaltă
și foarte blândă
și otrăvită.
Eu îmi iubesc fratele
mai mult
decât toate femeile lui,
dar el mă scuipă și mă alungă.
Îmi scot iubita din hambare,
mi-o port anume
prin curțile lui,
vai! el n-o știe, însă o cheamă
ca-ntr-o uitare,
ca-ntr-o beție.
Nebun în noapte, cu un prieten
dintr-un oțel ascultător,
alerg pe trepte,
pătrund în case
dar deodată mi-e foarte dor
de doamna mamă,
de domnul tată,
m-apucă somnul, abia mă port -
pe când soldatul din turn aduce
palizi în brațe
un gând și-un mort.
poezie de Gheorghe Pituț
Adăugat de Silvia Velea
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.