Ocean de oameni

Braconieri în marea de sentimente,
Cu harpoane lungi, ce trag fără regrete,
Dar tu înoţi, căci ai curaj şi-n oase,
Ai grijă căci în larg te aşteaptă plase.

Luptăm să fim ce vrem şi e de apreciat,
Un acvariu pe fundul mării scufundat,
În asta înotăm, plini de false concluzii,
Strigăm că suntem liberi şi respirăm iluzii.

În bărci ne plângem că nu se mişcă,
De parcă vâslele-s din urzică şi ne pişcă,
Ne uităm cu invidie la cei la mal aflaţi,
Măcar în palmele lor încercaţi să vă uitaţi.

Credeţi că au avut bărci cu motor?
Au vâslitul pân' la sânge fără vreun ajutor,
Amuzant este să-i vezi pe cei,
Care cred că din două vâsle ajung la mal şi ei.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (21 octombrie 2019)
Adăugat de Iustin Miron
Votează! | Copiază!