Iubești, Doamnă
Din cer cad ape, șiroind.
Pădurea are chipul tău,
Cu ochi de ghindă,
Păr de-alun,
Miros de vânt
Si gust de toamnă.
Ești bine azi,
Iubită, Doamnă?
Nu ești. Ți-e dor
Si jale-ți este.
Iei cartea de pe raft,
O pui la loc.
Tai ceapa, o călești.
Ce gust de toamnă!
De ce pui lacrimi,
Dragă, Doamnă?
Și gogoșar? Ardei?
De toate pui?
Ti-e gandul dus
Departe-n alte zări.
Adună-te, că arde oala.
Inchide ușa, că e toamnă.
Ba plângi, ba râzi....
Tu iubești,... Doamnă.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.