Pagliaccio
O zi nefastă m-a adus pe lume
In veacul vostru de melancolie,
Durerea mea prilej de veselie
Și cugetarea mea un lanț de glume...
Nu pentru biata-mi inima pustie
Și nici de dragul gloriei postume,
Ci pentru voi am făurit anume
Strălucitoarea mea filozofie.
Eu pretutindeni caut în viață
Prilej de râs la fiecare pas,
Și-adesea plâng subt fardul de paiață...
Dar când tristețea cearcă să mă prindă
Mă-ntorc atunci cu fața spre oglindă
Și râd nebun de propriul meu nas.
poezie celebră de George Topîrceanu din Poezii, Ed. Albatros (Colecția Lyceum) 1979
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre viață
- poezii despre umor
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre plâns
- poezii despre nebunie
- poezii despre melancolie
- poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.