Ruptură
te-ai strecurat în visele mele. ca o undă. ca un regret. ca o aducere aminte.
suflul zilei noi se ridică din roua nopții răstălmăcită în cuvinte
și recade în tăceri autumnale, fără frunze, fără cer
visam mare, visam soare dar uitam că doar tu,
ești cea mai fierbinte dintre lumi.
timpul meu sunt eu,
lumea mea sunt eu,
dar sunt dispus să le împart
așa cum numai lucrurile frumoase pot fi împărțite
undeva, într-o altă secvență,
vorbeam de ruptură
dar cred că am rătăcit secvența
așa că centrul lumii mele caută o cale către centrul lumii tale
pentru a rescrie legea universală a atracției
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.