Unui prost
Pământu-o clipă s-a oprit,
Din mersul său și din rotit,
Pe tine ca să te privească,
Și-a spus cu-o voce omenească:
De când sunt eu (de mult, cu rost),
N-am mai văzut așa un prost!
pamflet de George Budoi din Dicționarul prostiei (20 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
1 Liviu Mincu Mihăieș [din public] a spus pe 27 octombrie 2022: |
| De când sunt eu (de mult, cu rost), CORECT ESTE: De când sunt eu (demult, cu rost), Nea Gheorghele, bre. Pe matale, care ești cel mai deștept dintre deștepți, nu te doare capul din gând în gând de atâta deșteptăciune? |
2 George Budoi [autorul] a spus pe 28 octombrie 2022: |
| Liviule, NU MAI FACE PE DEȘTEPTUL C-O SĂ TE DOARĂ CAPUL. Și-așa nu înțelege el cum trebuie limba română. În versul meu, prin "de mult" se subînțelege "de mult timp". NU le da lecții altora când tu trebuie să iei lecții pentru că n-ai învățat la timp. PS: Faptul că-mi pocești numele dovedește josnicie. |
3 Nicoleta Arsene [din public] a spus pe 3 noiembrie 2022: |
| Cât de mult îmi plac bomboanele, l-am rugat atât de mult; asta a fost demult. Sau: cât de mult mi-au plăcut dulciurile, de demult, de când eram copil. În cazul dv.,, de când sunt eu, (de mult cu rost),, arată vârsta înaintată. Și e incorect cum ați scris. Corect e: De când sunt eu demult, cu rost, Lăsați garda jos. Explicațiile sunt inutile. E o greșeală. |
4 George Budoi [autorul] a spus pe 3 noiembrie 2022: |
| NU există orb "mai orb" decât cel care vrea să fie orb. Degeaba îi explici unui astfel de orb. N-aveți decât să persistați în orbirea voastră. |