Obsesie 4
Doamne, ce secret mi-ascunzi de-o viață,
De mă-nvăluiși cu-atâta ceață,
Pentru ce mă pui la grea-ncercare,
Dăruindu-mi numai clipe-amare?...
Ce tristeți mi-ntunecă-amintirea,
Lacrimile-mi tulbură privirea?...
Ce blestem uitat nu îmi dă pace
Și amare, zilele îmi face?...
Ce mister mi-ai dat spre dezlegare,
De-mi sunt zilele, mereu, amare
Și-nsetat, tot străbătând cărarea,
Căutând răspuns la întrebarea:
Unde-i începutul unei clipe,
Când, avea,-n neant să se-nfiripe
Numai frumusețe și iubire,
Muritori noi, Tu cu nemurire?...
Ce mister ascunde Universul,
De-mi pusei, în slujbă, astăzi, versul
Căutării Tale-n neagra noapte,
Deși-Ți simt prezența-n tot și-n toate?...
De ce noaptea, tot nu-mi dă odihnă,
Zilele-mi să le trăiesc în tihnă,
Ce coșmar îmi răscolește visul,
Ți-am cerut eu, Ție, Paradisul?...
poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.