Pe aceste cărări
pe aceste cărări au trecut
pașii noștri cândva de smarald
pașii noștri cândva atât de ușori
în amiază destoinici călcând
prin mirosul de liniște și de fum
printre rugii de mure sângerânde și dulci
ca și multele zile ce vor urma
vântul ne spală părul și ne leagănă
suntem copii și părinți deopotrivă
astăzi și poate mâine
ferigile aspre ne învăluie gleznele
mai rămâi
mai rămâi tinere om
în pădurea fremătătoare și brună
din care nimeni nu te va alunga vreodată
doar năvalnica ta nesăbuință
bea din fântâna pe care
ți-au săpat-o în lut și în inimă
cei care te-au iubit înainte de a te întâlni
smerește-te cu fața spre azimut
și cu pletele către noapte
înainte ca regretele să-ți înmugurească
în ochii neștiutori
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.