Floarea din grădină
În umbra unei umbre
din umbra celei mai mari umbre
făcută din lumină și pământ
din ciment și din zare
din aripi de îngeri și aripi de vise
a crescut floarea lui Ienăchiță
pe malul Dunării cu gândul la București
cu sufletul la Cluj
cu pulsul la Iași
cu degetele răsfirate ca valul baroc
mângâind tandru între Brașov
până la Sibiu
apoi mai jos de la Pitești
până la Timișoara
în umbra căușului mâini
în care se agață ecoul clinchetului perlelor șirag
de la încheietura mâinii
și tălpile picioarelor
decorate cu nisip și mare între Tulcea
și Constanța cu degetele mici
Sulina și Mangalia
iar lacrimi din lăcrimarea norilor
adunați în furtuna ochiului de speranță
scaldă purpura petalelor ei
parcă zărindu-se din ea steluțe
urcate către raiul nostru românesc
cântat cu ciubuc și liră
din care fumegă blajin
un chiuit de depărtare
de dor mediteranean cu ochii negri
cu orizontul mării negre
iar clinchetul perlelor în peștera palmei
oprind spaima în ziduri
de lirism cartonat în tihnă
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ochi
- poezii despre negru
- poezii despre mâini
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre suflet
- poezii despre speologie
- poezii despre spaimă
- poezii despre religie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.