Deșiram timpul
deșiram timpul pe o falie îngustă
în orb, unde umerii tăi priveau înainte,
fără dreapta-stânga, fără sus-jos.
eram în locul acela larg, în melancolia verde,
ocolindu-ți zarurile tocite, pline de ierni,
aruncate necâștigător.
ispita lepădată se prescria
în jurul unei înserări venite din urmă.
cuvintele au țesut ecoul dintr-un gol creat,
din tăceri surde și oarbe
și-au făcut oprirea lângă zidul concentric
din ce în ce mai înalt.
n-am găsit nicio scară izvorâtă din tine pe care să urc.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Oana Frențescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.