Aud chemare vie
Un orologiu straniu în miez de noapte sună,
Aud chemarea-i vie și-ndată mă trezesc,
Ridic privirea-n valuri spre minunata lună
Ca ea să se-oglindească, să știe c-o iubesc.
Printre noian de stele o rază se coboară
Și ocolește norul ce duce ploaia-n cârcă,
Îmi dă fuior de-argint să fac din el o scară,
Căci din înalt aud; -Hai, fă-ți curaj și urcă!
Îmi curăț întinarea și haina pământeană,
Suflarea-mi primenesc cu un poem divin,
Dar din genuni răzbate o pasărea vicleană
Ce vrea să îmi arate un cuib uscat, străin.
Mă sui cu greutate ferindu-mă de șoaptă
Și-n liniștea stelară, zăresc frumoasa lună,
Stă pe un braț de astru și surâzând așteaptă
Lumina să-mi așeze pe creștet în cunună.
O rog cu prețuire să-mi încrusteze un semn
Pe gândul care aleargă copil curat, hoinar,
Ca el s-ajungă-n taină la suflet c-un îndemn
Și-n zbor astral să plece, pân'la ceresc hotar.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Constantinescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre stele
- poezii despre lumină
- poezii despre curățenie
- poezii despre astre
- poezii despre înălțime
- poezii despre vestimentație
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.