De trei zile-s nebună-ntre lumi
De trei zile-ntre lumi
Eu culeg vocea ta albăstruie,
Și-aș zidi un spital de nebuni,
Dar n-am lemne și nu am nici cuie.
De trei zile mă rog la apus,
Din aripa lui să îmi dea vreo trei fulgi,
Căci nu știu pe ai mei unde i-am pus
Și nu știu, când mă vezi de ce fugi?
De trei zile zidesc un altar
Și dărâm o biserică-apoi,
Că de mult nu mai am eu habar,
Cât rai și cât iad se ascunde în noi.
De trei nopți privesc la o stea,
Sunt nebună, și nu-mi vine-a crede,
Cum din ochi îmi curge culoarea,
Picurând peste lume doar verde.
De-o veșnicie pictez o zi și o noapte,
Să îți fiu numai ție aleasă,
Căci mă asemăn prea mult cu o moarte
Și-am să-i fiu numai nopții mireasă!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.