Transformarea în trecut
când simți că viața zboară la-înălțime
și nu-i prinzi urma săgetată-n cer
e semn că timpurile nu mai au răbdare
și moartea-și cere partea, în colțul tău stingher
cât ești în viață urme lași în timp
și clipele în amintiri se cern
când mori umbra se-ascunde în pământ
dintre cuvinte ieși, o virgulă pe cer
ai fost: o răsuflare și un simțământ
o mângâiere, poate un sărut
din aripa de cer, tu zborul frânt
nu vei mai fi nimic pe-acest pământ
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.