Zburătoarea
mâncam reciproc pâinea trupurilor noastre
lacrima venise la pachet, era promoție la tristețe
în lanțul de magazine din cușca Pământului,
acolo se vinde robie
lanțul social însă ne întemnițează animalitatea
sub coajă mai erau vreo doi îngeri, demoni pe-atâta
nu-ți pot vorbi despre iubire, ți-aș nega misterul
fustelor tale amărui
și veștejirea frunzei întru Domnul
dragostea mi-e o luptă cu bulgări de-omăt de hârtie
în dimineața morții
să las vie bezna ce-mi străpunge-n cuvânt,
amorul tău a urca în lumină
fără tine, femeie de niciodată,
carnea mi-e o cale ciudată,
exiști doar în sensul zborului,
respirând carnalitatea ta aeriformă
zău, Zburătoareo,
îmi strici odihna sângelui
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Hefaistos
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.