Unii-și hulesc neamul, glia!
Unii ce-s prin țări străine,
Își hulesc neamul și glia,
Uită că prima lor pâine,
Au mâncat-o-n România.
Calcă iar pe-acest pământ,
Puși pe critici și intrigă,
Revin cu nările-n vânt,
Fac nazuri la mămăligă.
Urâțesc vorba străbună,
Amestecând-o voit,
Cu-alte limbi, după o lună,
De-i auzi, rămâi crucit.
Îi privesc pe toți de sus,
Doar vin din străinătate...
Te jignesc dacă le-ai pus,
Paste, și nu penne-rigate...
Fug de ceapă că miroase,
Iar brânza, zisă fromage,
O degustă doar din vase,
Nu din pungă că-i deranj.
Fructul îl dezinfectează,
Parcă-i plantat de lepros,
"La noi igiena primează!",
Uită că-l mâncau de jos...
De le pui sapa în mână,
Strigă-n cor: Avem statut!
Oare mama lor bătrână,
Nu-l avea când i-a crescut,
Dându-le pâine din grâul,
Muncit până la sudori?!
Sudori ce curgeau ca râul,
Pe ai mamei obrăjori?
Unii ce-s prin țări străine,
Își hulesc neamul și glia,
Uită că prima lor pâine,
Au mâncat-o-n România...
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.