Frumos mințeai!
Frumos mințeai,
Când îmi puneai,
Mâna pe piept,
Și-apoi spuneai:
"Te iubesc drept,
Femeie - Rai!"
Frumos mințeai,
Când mă priveai,
Cu ochi senini,
Și-mi dezgoleai,
Umerii-mi fini,
În zi de Mai.
Frumos mințeai,
Când încercai,
Să mă seduci,
Și-mi repetai,
Cuvinte dulci.
Ce rol jucai?
Frumos mințeai,
Când îmi puneai,
În glastră, flori,
... Și le udai,
Roze, -n culori.
Nu te-nțepai?
Frumos mințeai,
Când mă pierdeai,
Ca să revin,
(Dar nu voiai!)
Același chin...
Nu te schimbai!
Frumos mințeai,
Când te rugai,
Șansă să-ți dau,
Sincer păreai...
Lacrimi curgeau,
Cum reușeai?
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.