Atunci când albele treziri
îți vor măcina infinitul
și nici un cântec durerea mea nu va fi
atunci să mă cauți
acum
numai furie înăuntrul ideii
ce vulcanic erupe
din sămânța târzie
a rămânerii într-o carne deja cunoscută
atunci când negrele strigăte
vor îngenunchea soldații
și gloanțele vor pătrunde adânc
în cuvinte
atunci sub cenușa gândurilor
va încolți povestea de care te-ai lepădat
uitând că nu carnea și nici sângele
femeii de dincolo te vor împlini
atunci când vei rupe lanțurile imaginare
din jurul inimii
îți voi scrie povestea
pe ziduri
pe brațe
pe vise
cum obișnuiesc
de când ne cunoaștem
acum
cresc pădurile tăcerii între noi
și ne vom lipsi
mai mult
și mai mult
cu fiecare secundă
poezia mea
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre secunde
- poezii despre păduri
- poezii despre poezie
- poezii despre negru
- poezii despre muzică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.