O lege veche spune ...

O lege veche spune să nu scrii
De rău, nici despre morţi, nici despre vii.
N-ai nici un drept cu piatra tu să dai,
Să-i spinteci, traşi în patru zări de cai
Şi nici pe roata vieţii să îi tragi,
În văzul lumii, fără de nădragi,
Făcându-i de ocară şi ruşine.
Cu ce au fost ei mai prejos ca tine?!
Nu eşti Hristos şi chiar dacă-ai fi fost,
Să pedepseşti păcatul n-are rost.
Nu mai fi unul dintre cei zeloşi!
Eşti tot din tagma lor de păcătoşi...
Fă bine şi tot zelul tău îndreaptă,
Mai trece-n catastiful vieţii-o faptă,
Pe la azile sau orfelinate,
Să dăruieşti din roadele-adunate!
Un zâmbet, pentru cei năpăstuiţi,
O mângâiere, pentru cei loviţi
În soarta lor, ce mai că îi omoară,-
Pe pământ, dăruind, îţi strângi comoară.
Nu pune preţ pe strânsura deşartă
Pe păcătosul tău semen îl iartă,
Că toată lumea bună e de plată,
Când o ajunge sfânta judecată.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!