În ciuda întâmplărilor...
Aș putea să plâng,
În ciuda întâmplărilor,
Dar nu-mi permite
Sângele,
Ce clocotește în mine,
De la neînțelegerea
Totală,
Între voință și neputință...
Tu nu poți să te confesezi
Așa de ușor?...
Dar să mă arunci
În bezna neștiinței,
Cu atâta ușurință,
Poți?...
Să mă arunci
În stolul de păsări,
De culoare neagră,
Care se rotesc
În jurul meu
Și nu-mi dau voie să ies,
Făcând un cerc închis,
Fără început
Și fără de sfârșit...
poezie de Tatiana Afanasie-Crăciun din Lacrimile dragostei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre început, poezii despre sânge, poezii despre sfârșit, poezii despre păsări, poezii despre plâns, poezii despre negru sau poezii despre ignoranță
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.